Hello!
Fotoprotecția este principala și cea mai eficientă metodă antiaging (știu că ți-am atras atenția), ajută la păstrarea unui ten tânăr, ferm și lipsit de efectele nocive ale razelor solare.
Dar știai că sunt mai multe tipuri de fotoprotecție?
Care sunt acestea, ce ingrediente sunt caracteristice și cum acționează o să afli în rândurile de mai jos.
Există două tipuri de fotoprotecție, cea chimică și cea fizică. Însă dacă vrei o clasificare mai corectă deoarece există multe similarități între cele două, să ne referim la ingredientele folosite în cele două tipuri. Compușii organici (în structura chimică conțin carbon) folosiți în fotoprotecția chimică și compușii anorganici (în structura chimică nu conțin carbon) folosiți în cea fizică.
Fotoprotecția chimică are ca ingrediente compuși organici care acționează împotriva radiaților ultraviolete, atât UVA cât și UVB, printre care enumerăm: avobenzona (protecție împotriva UVA), octocrylene, octisalate, tinosorb și multe altele. Acestea acționează prin absorbția radiațiilor UV și transformarea lor în căldură. Majoritatea acestor compuși sunt labili și se degradează destul de repede, de aceea necesită reaplicare constantă, la aproximativ 2 ore. Reminder : Toate produsele de fotoprotecție (fie ele chimice sau fizice) necesită reaplicare regulată. Produsele de fotoprotecție trebuie aplicate cu aproximativ 20 de minute înainte de expunerea la soare. Acest lucru ajută la uscarea produsului pentru a forma acel strat protector la nivel cutanat, fără riscul de a migra.
Fotoprotectia fizică sau minerală are ca ingrediente compuși anorganici (în structura chimică conțin metal și oxigen): oxidul de zinc și dioxidul de titan. Oxidul de zinc protejează atât împotriva radiațiilor UVB cât și UVA și este un compus foarte stabil și non-iritant. Dioxidul de titan asigură o protecție foarte bună față de UVB și UVA 2 (cele cu lungime mai scurtă) și mai puțin eficientă pe razele cu lungimi de undă mai lungi (UVA 1). Acestea au capacitatea de a reflecta o parte din razele cu lungime de undă mai mare (UVA) însă doar o cantitate mică din cele cu lungime mai scurtă (UVB), restul fiind absorbite și convertite la fel ca în cazul ingredientelor din fotoprotecția chimică. Este protecția ideală pentru copii, pentru persoanele alergice la compușii chimici și pentru cei cu afecțiuni fotosensibilizante.
Diferențele dintre cele două tipuri de fotoprotecție
Cremele cu fotoprotecție chimică au o textură mai lejeră, pătrund mai repede în piele și sunt mai ușor de aplicat. Însă agenții chimici pot fi iritanți și sensibilizanți iar pentru anumiți compuși nu avem încă date suficiente în ceea ce privește absorbția sistemică.
Cremele cu fotoprotecție fizică au o consistență mai crescută și lasă de obicei un aspect albicios la nivelul pielii din cauza ingredientelor minerale. Compușii utilizați sunt safe, non-iritanți și potriviți pentru persoanele cu pielea sensibilă.
Pentru ce produse să optezi?
Produsele cu SPF vin sub mai multe forme: cremă, gel, stick, spray. Pentru a reuși să-ți dai seama care dintre ele este mai eficient trebuie să te gândești care dintre ele determină o aplicare mai precisă și exactă. Pe primul loc sunt produsele sub formă de cremă/fluid care au o aplicare precisă, mai mult control și astfel o acoperire mai eficientă. Cele sub formă de stick pot fi folosite pentru reaplicare pe zonele mai mici (buze/ urechi/pleoape/gat) iar sprayul are o aplicare mai puțin precisă și uniformă.
Pentru pielea grasă cu tendință acneică se poate opta pentru un produs non-comedogenic cu textură mai lejeră, sub formă de fluid iar pentru pielea uscată se optează pentru variante mai hidratante sub formă de cremă. De asemenea nu uita de zonele sensibile, cum ar fi conturul ochilor, buzele (unde cantitatea de melanina și protecția naturală împotriva razelor UV este foarte scazută), urechi și gât.
Cel mai important lucru este să găsești produsul care te mulțumește și pe care poți să-l folosești zilnic. Crede-mă, dacă reușești să faci un obicei din aplicarea cremei de fotoprotecție o să-ți mulțumești mai târziu. Trust me.
Tu ce preferi – fotoprotecția chimică sau minerală?
Love your skiN!
[1]Latha MS, Martis J, Shobha V, Sham Shinde R, Bangera S, Krishnankutty B, Bellary S, Varughese S, Rao P, Naveen Kumar BR. Sunscreening agents: a review. J Clin Aesthet Dermatol. 2013 … Continue reading
[2]Cole, Curtis, Thomas Shyr, and Hao Ou‐Yang. „Metal oxide sunscreens protect skin by absorption, not by reflection or scattering.” Photodermatology, photoimmunology & photomedicine … Continue reading
[3]Couteau, C., et al. „Study of the efficacy of 18 sun filters authorized in European Union tested in vitro.” Die Pharmazie-An International Journal of Pharmaceutical Sciences 62.6 (2007): … Continue reading
[4]Smijs, Threes G., and Stanislav Pavel. «Titanium dioxide and zinc oxide nanoparticles in sunscreens: focus on their safety and effectiveness.» Nanotechnol Sci Appl 4.1 (2011): 95-112.
Referințe
| 1 | Latha MS, Martis J, Shobha V, Sham Shinde R, Bangera S, Krishnankutty B, Bellary S, Varughese S, Rao P, Naveen Kumar BR. Sunscreening agents: a review. J Clin Aesthet Dermatol. 2013 Jan;6(1):16-26 |
|---|---|
| 2 | Cole, Curtis, Thomas Shyr, and Hao Ou‐Yang. „Metal oxide sunscreens protect skin by absorption, not by reflection or scattering.” Photodermatology, photoimmunology & photomedicine 32.1 (2016): 5-10. |
| 3 | Couteau, C., et al. „Study of the efficacy of 18 sun filters authorized in European Union tested in vitro.” Die Pharmazie-An International Journal of Pharmaceutical Sciences 62.6 (2007): 449-452. |
| 4 | Smijs, Threes G., and Stanislav Pavel. «Titanium dioxide and zinc oxide nanoparticles in sunscreens: focus on their safety and effectiveness.» Nanotechnol Sci Appl 4.1 (2011): 95-112. |
